Verbul "a face"

Făceţi-mă să pricep!


Auzim destul de des această formă verbală (imperativ afirmativ, persoana a II-a pl.). Nu este corectă însă, întrucât ea ar trebui să corespundă unui verb ca "a făcea", verb ce nu există în limba română. 


Corect: Faceţi-mă să pricep!

O problemă de acord...

I-am spus băiatului acela să-mi dea cartea.


Ce este greşit în acest enunţ?


Regulă de bază: adjectivul se acordă cu substantivul determinat în gen, număr şi caz. Adjectivele provenite din pronume demonstrative îşi modifică forma în funcţie de caz la fel ca articolul demonstrativ. 


Reformularea corectă a enunţului este: 
I-am spus băiatului aceluia să-mi dea cartea.

DATORITĂ (GRAŢIE)/DIN CAUZĂ CĂ...

A fost lăudat din cauza meritelor sale.
A fost certat datorită neglijenţei.

Aceste enunţuri sunt greşit formulate, întrucât prepoziţia "datorită" introduce o cauză pozitivă, iar locuţiunea prepoziţională "din cauza/din cauză că" - o cauză negativă.

Corect:

A fost lăudat datorită meritelor sale.
A fost certat din cauza neglijenţei.

Câteva nume de locuitori

Abrud – abrudean

Andalucia – andaluz

Anzi – andin

Bordeaux  – bordelez

Budapesta – budapestan

Cairo – cairot

Câmpulung – câmpulungean

Coasta de Fildeş – ivorian

Costa Rica – costarican

Danemarca – danez

Focşani – focşănean

Guatemala – guatemalez

Honduras – hondurian

Levant – levantin

Luxemburg – luxemburghez

Madagascar – malgaş

Malta – maltez

Mangalia – mangaliot

Monaco – monegasc

Moscova – moscovit

Napoli – napolitan

Prusia – prusac

Roman – romaşcan

Sofia – sofiot

Tokio – tokiot

Turda – turdean

Zair – zairez

Zimnicea – zimnicean

(Sursa: Marin Rădulescu/Marin Vlaicu)

şaptesprezece/optsprezece

Am şaptisprezece ani, nu optâsprezece.

Aceste forme (greşite) ale numeralului cardinal sunt utilizate frecvent în vorbire/scriere.

Corect: Am şaptesprezece ani, nu optsprezece.

Regula de formare a acestor numerale este: şapte+spre+zece/ opt+spre+zece (numeral cardinal+prepoziţie+numeral cardinal).

MAXIM/MAXIMUM

   Cartea costă maxim 15 lei. 


   De ce nu este corect? 
   Forma corectă a adverbului care trebuie folosit în acest context este maximum-cel mult (Cartea costă maximum 15 lei), maxim fiind, de fapt, forma adjectivului. 
   Exemplu: Punctajul maxim este de 100 de puncte.

Deci, aşadar, prin urmare…

      Statutul acestor elemente concluzive este unul incert, întrucât acesta oscilează între clasa conjuncţiilor şi cea a adverbelor.

    „Elementele deci, aşadar, prin urmare etc., ca mărci apoziţionale, indicând o relaţie de echivalenţă, sunt adverbe, nu conjuncţii, ca şi conectorii anume şi adică:

     Ne vom întoarce acasă pe 5 august, deci peste exact două săptămâni.” (GA, Bucureşti, 2005, pag 654)

CRATIMA

       Cratima are rolul de a lega şi, uneori, de a despărţi diferite elemente lexicale.
      Astfel, cratima leagă:
- cuvinte rostite fără pauză, redând pronunţarea legată  a unor cuvinte care pot avea sau nu şi existenţă independentă: s-a dus, a luat-o, n-a venit (nu a venit);
- unele interjecţii identice, repetate accidental: cioc-cioc;
- anumite prefixe de baza derivatului: ex-ministru;
- prefixele ne- şi re- atunci când se produce căderea lui î- (ex: ne-ncetat);
- cuvintele compuse: calea-valea;
- articolul hotărât enclitic sau desinenţa de unele cuvinte greu flexionabile: x-ul, !bleu-ul;
- numeralele ordinale scrise în cifre de terminaţie: al IX-lea;
- formele inverse ale unor verbe, pronume şi auxiliare: jelui-m-aş; întreba-se-vor; face-li-se-va;
- componentele unor abrevieri: d-ta. 

     Cratima desparte segmentele unui cuvânt despărţit la capăt de rând.

     Cratima nu este precedată sau urmată de blanc.

(Sursa: DOOM)

PLEONASMUL

El şi-a lăudat propriile sale lucrări.


Există şi structuri pleonastice cu trei termeni.